Boala Crohn nu ameninta viata, dupa cum am vazut in articolele precedente, dar este indicat sa descoperiti aceasta boala de timpuriu, pentru sanse cat mai mari de vindecare.

Cele mai intalnite teste efectuate de doctori pentru a diagnostica boala Crohn, sunt:

Teste de sange – pentru a verifica daca sunteti anemici sau daca exista semne de infectie. Doua teste care cauta prezenta anumitor anticorpi pot ajuta uneori la diagnosticarea tipului de boala inflamatorie intestinala de care suferiti, dar nu toate persoanele cu boala Crohn au acesti anticorpi.

Colonoscopia – acest test permite doctorului sa vada intreg colonul, folosind un tub micut, subtire si flexibil, la care este atasata o camera. In timpul procedurii, doctorul poate recolta si monstre mici de tesut (biopsie) pentru analize de laborator, ceea ce poate ajuta la confirmarea diagnosticului de boala Crohn.

Granuloamele – unele persoane prezinta mase de celule inflamatorii numite granuloame, care confirma diagnosticul de boala Crohn, pentru ca aceste granuloame nu apar in cazul colitei ulceroase. In majoritatea cazurilor de persoane cu boala Crohn insa, granuloamele nu sunt prezente iar diagnosticul este facut cu ajutorul biopsiei si locatiei bolii. Riscurile acestei proceduri de diagnosticare pentru boala Crohn includ perforarea peretelui colonului si sangerarea.

Sigmoidoscopia flexibila – in aceasta procedura, doctorul foloseste un tub subtire, flexibil si usor, pentru examinarea sigmoidului, ultimii 60 cm din colonul dvs. De obicei testul dureaza doar cateva minute. Este putin inconfortabil, si exista un risc minor de perforare a peretelui colonului. Este posibila si omiterea unor probleme existente mai sus in colon sau in intestinul subtire inafara de boala Crohn

Clisma cu bariu – acest test de diagnosticare pentru boala Crohn, permite doctorului sa evalueze intestinul gros cu o radiografie. Inainte de test, bariul, un colorant contrastant, este introdus in intestinul dvs. sub forma de clisma. Uneori, este adaugat si aer. Bariul umple si inveleste mucoasa intestinala, creand o silueta a rectului, colonului si a unei portiuni din intestinul subtire. Deoarece clisma cu bariu nu este la fel de precisa precum o colonoscopie si nu permite o biopsie, nu este cea mai preferata metoda de a evalua colonul si implicit de diagnosticare pentru boala Crohn, dar doctorul poate folosi acest test in asociere cu sigmoidoscopia, sau in cazurile in care nu poate fi efectuata o colonoscopie.

Radiografia intestinului subtire – acest test urmareste acea zona din intestinul subtire care nu poate fi vazuta la colonoscopie. Dupa ce beti bariu, va sunt facute radiografii ale intestinului subtire. Acest test ajuta la localizarea zonelor inflamate din intestinul subtire care sunt vazute la boala Crohn. Testul ajuta si la diagnosticarea tipului de boala inflamatorie intestinala de care suferiti.

Tomografia computerizata – uneori, este posibil sa faceti o tomografie computerizata, o tehnica speciala de radiografiere, care furnizeaza mai multe detalii decat razele X standard. Doctorul poate recomanda acest test pentru a intelege mai bine locatia si stadiul in care se afla boala Crohn, sau pentru a cauta alte complicatii, precum blocaje partiale, abcese sau fistule. Desi nu este invaziva, tomografia computerizata va expune mult mai mult la radiatii decat razele X conventionale.

Capsula endoscopica – daca prezentati semne si simptome de boala Crohn, dar testele uzuale de diagnosticare pentru boala Crohn au iesit negative, doctorul poate recurge la capsula endoscopica. Pentru acest test trebuie sa inghititi o capsula care are o camera inauntru. Aceasta camera face poze, care sunt transmise unui computer pe care il purtati pe curea. Imaginile sunt apoi descarcate, afisate pe un monitor si examinate pentru semne ce pot indica boala Crohn. Odata ce si-a facut calatoria prin sistemul dvs. digestiv, camera este eliminata fara durere din corpul dvs. prin defecatie, indeplind-usi obeictivul de a gasi semnele pentru boala Crohn

Comments are closed.